Cinematografia română străluceşte la Cannes, dar subzistă cu greu la ea acasă

Cinematografia română, care străluceşte încă la festivalul de la Cannes, supravieţuieşte cu dificultate în România, unde se loveşte de probleme de finanţare şi de preferinţa publicului pentru filme americane, şi-a exprimat regretul regizorul şi producătorul Tudor Giurgiu, relatează marţi AFP. ‘Există un decalaj bizar între cinematografia română aşa cum este ea percepută în străinătate şi situaţia ei din ţara noastră’, a declarat Tudor Giurgiu la Cannes.

Trei regizori români au în acest an filme în cadrul festivalului de la Cannes – Cristi Puiu (‘Aurora’), Radu Muntean (‘Marţi, după Crăciun’) şi Andrei Ujică (‘Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu’).

Cea mai mare problemă a regizorilor români rămâne finanţarea, crede Tudor Giurgiu.

‘Anul trecut, CNC-ul (Consiliul naţional al cinematografiei) român nu a ajutat niciun film. Este stupid şi incredibil. Avem o cinematografie de care vorbesc ziarele din lumea întreagă, care obţine premii la Cannes, iar guvernul în loc să o susţină, îi reduce mijloacele’.

În lipsa producătorilor independenţi – cinci sau şase – soluţia constă pentru moment în încercarea de a atrage finanţări străine.

‘Francezii, germanii sau austriecii sunt partenerii noştri tradiţionali dar, cu criza, devine dificil şi pentru ei. Atunci, folosim planul B: găsim subiecte nu foarte costisitoare, turnăm rapid în România şi cu echipe reduse’, adaugă regizorul, care este şi preşedinte al Festivalului internaţional de film Transilvania (TIFF).

Cealaltă problemă de anvergură a noului val al cinematografiei româneşti – întruchipat printre alţii de regizorii Cristi Puiu şi Corneliu Porumboiu sau scenaristul Răzvan Rădulescu – este lipsa de interes a publicului român pentru filmele sale exigente.

Spre deosebire de publicul european care apreciază ‘aceste poveşti puternice (…) ei găsesc aceste filme prea lente, minimaliste, prea pline de dialoguri, prea sociale’, susţine Giurgiu.

El apreciază că filmele româneşti nu reprezintă decât între 2% şi 3% din veniturile realizate de cele circa 100 de cinematografe din România, faţă de 5% în producţia europeană, restul fiind obţinut de producţiile americane.

‘Este dezolant’, susţine el, dacă guvernul ‘nu ia nicio măsură pentru a apăra cinematograful român, va fi o situaţie foarte grea pentru viitoarea generaţie de cineaşti’, a mai spus regizorul.

Dar, crede el, această precaritate explică poate în parte creativitatea şi ingeniozitatea tinerilor cineaşti români cărora le place să creadă că se pot compara cu cei din Argentina şi Turcia.

‘Când vor exista peste 1.000 de săli în România şi vor exista destui bani pentru a turna, acest spirit şi această energie ar putea dispărea’, se teme el.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *