Guvernul începe restructurarea. Oamenii de afaceri: 200.000 de birocraţi sunt în plus

Guvernul demarează restructurarea dură a sectorului public, cea mai amplă din 20 de ani, salvând pentru moment sectorul privat de o creştere de taxe sau de o devalorizare abruptă a leului care ar fi împins afacerile – cele care finanţează sectorul public – şi mai jos pe panta recesiunii, scrie ZF.
Premierul Emil Boc a anunţat ieri că, pe lângă reduceri de personal, toate cheltuielile cu bunurile şi serviciile din ministere vor fi reduse cu 20%, în vreme ce plafonul lunar de carburanţi alocat instituţiilor publice pentru parcul auto va fi redus cu 50%.

Mediul de afaceri apreciază drept pozitiv pasul făcut de guvern considerând că reducerile de salarii şi personal din sectorul de stat vor echilibra bugetul, scrie Ziarul Financiar.

” Eu am preluat conducerea fabricii Argus imediat după Revoluţie. Din cei 530 de angajaţi pe care fabrica îi avea atunci, astăzi mai are doar 290 de angajaţi, în urma proceselor de reorganizare, şi producţia a crescut. Dacă păstram acelaşi număr de angajaţi acum probabil că am fi fost în faliment. Numărul bugetarilor a crescut însă faţă de începutul anilor 1990 cu câteva sute de mii de persoane, iar salariile au crescut de asemenea, ceea ce nu este normal. De aceea restructurările care au acum loc la aparatul bugetar sunt bine-venite”, a arătat Vasile Leu, directorul general
al Argus Constanţa, unul dintre principalii producători locali de ulei.

Potrivit Mediafax, care citează surse guvernamentale, Executivul a decis miercuri seară ca numărul angajaţilor din ministere şi din agenţiile guvernamentale şi fondurile de salarii aferente să fie reduse cu 25%.

Premierul nu a confirmat ieri acest procent, afirmând că analizele pe fiecare minister sunt în curs. Sursele citate au mai susţinut că la fiecare minister, cu excepţia celor foarte mari, cum ar fi Internele şi
Externele, vor rămâne doar doi secretari de stat.

În paralel, măsura reducerii salariilor în sectorul public cu 25% şi a pensiilor cu 15% va intra în vigoare de la 1 iulie, a anunţat ministrul finanţelor Sebastian Vlădescu, adăugând că este convins că
FMI va elibera României cea de-a cincea tranşă de împrumut de 850 de milioane de euro la 28 iulie.

Vlădescu a mai opinat ieri, la o emisiune TV, că peste 100.000 de oameni ar trebui concediaţi din sectorul public pentru ca cei rămaşi să poată reveni la salariile normale adăugând că, oricum, 70.000 de funcţionari trebuie să plece acasă până la finele anului pentru ca România să se poată încadra în acordul cu FMI.

Premierul nu a dorit să avanseze o cifră: “Numărul total va fi în funcţie de toate analizele pe care le facem acum”. Economiştii apreciază însă că, pentru revenirea la un deficit bugetar de sub 3%,
este nevoie de disponibilizări de mai mare amploare, Nicolaie Chideşciuc, economist-şef la ING Bank România, estimând cifra la 200.000 de persoane.

“În condiţiile în care administraţia este supra-încărcată, este necesară reducerea numărului salariaţilor, pentru că economia nu poate genera în acest moment venituri pentru susţinerea salariilor bugetarilor”, apreciază Ştefan Varfalvi, preşedintele Consiliului de Administraţie al companiei IMSAT.

“Reducerea numărului de bugetari nu este o măsură bună sau rea, ci una normală, în momentul de faţă”, a afirmat Varfalvi, citat de Mediafax.

La rândul său, Marin Moraru, directorul general şi acţionarul Marex Brăila, unul dintre cei mai mari producători de alcool şi carne de porc de pe plan local, afirmă că nu se poate să facem restructurări doar în sectorul privat şi în cel bugetar nu: “Ministerul Agriculturii este un aparat supradimensionat, mai ales în condiţiile în care agricultura este majoritar deţinută de companii private.
Aceste restructurări trebuie făcute”.

Pe aceeaşi idee merge şi Adrian Porumboiu, care deţine grupul Racova Agro Pan Grup din Vaslui şi care spune că ar fi fost mai înţelept să nu-i angajeze, dar realizarea unui raport corect între cei care muncesc şi cei care controlează este un semn de normalitate.

“Cei disponibilizaţi ar trebui să se îndrepte spre zona productivă, o parte ar putea veni să lucreze la mine. Suntem o ţară sufocată de controlori”, arată Porumboiu.

Ioan Niculae, proprietarul Interagro, spune, la råndul său, că în Ministerul Agriculturii ar trebui să rămână 3.000 de oameni, nu 13.000, cåţi sunt în prezent, pentru că nu produc nimic. “Dacă se autofinanţează, nu am nimic împotrivă să-i ţină, dar în situaţia de faţă trebuie să dispară. Cele mai mari probleme le-am avut la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), care ne-a
pus beţe în roată tot timpul, chiar dacă are angajaţi mai mulţi decåt firmele agricole cu care lucrează”, arată proprietarul Interagro.

Dinu Malacopol, directorul general al Digital Cable Systems, a declarat că reducerile de salarii şi personal din sectorul de stat vor echilibra bugetul şi constituie o alternativă la devalorizarea monedei naţionale, care ar fi dus la creşteri de costuri şi, implicit, de preţuri.

El a adăugat că, fără reducerile de salarii şi personal, autorităţile ar fi avut ca alternativă devalorizarea monedei naţionale în raport cu euro, dar măsura ar fi lovit în toată lumea.

În ultimii ani, în sectorul public a existat o adevărată euforie a angajărilor şi a creşterii cheltuielilor cu personalul şi niciun guvern în trecut nu şi-a pus problema că odată şi odată factura va ajunge la scadenţă.

Potrivit calculelor ZF bazate pe legile bugetului aprobate de Parlament la nivelul lui 2009, în cele 15 ministere au fost bugetate 282.809 posturi. Dacă excludem Ministerul Apărării cu cei 83.104 angajaţi, militari şi civili, rămån 199.702 posturi. O reducere cu 25% a personalului din aceste ministere ar însemna că, doar la acest nivel, ar urma să fie disponibilizaţi în jur de 49.000 de oameni,
adică aproape jumătate din cifra anunţată de Sebastian Vlădescu.

Din 2005 până în 2009, numai la nivelul ministerelor au fost create peste 58.000 de noi posturi. Potrivit datelor Ministerului Finanţelor, cheltuielile cu personalul în instituţiile de stat au evoluat de la 5,89 mld. euro în 2005 la 11,1 mld. euro în 2009, devenind o povară pentru un buget din ce în ce mai subţire, pe măsură ce recesiunea a lovit sectorul privat, cel care alimentează bugetul de stat.

Ministrul mediului, Borbely Laszlo, a declarat ieri că, “în limita chingilor FMI-ului”, Guvernul ar putea proceda la “reaşezarea” unor taxe, pentru a veni în sprijinul investitorilor.Guvernul începe restructurarea.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *